luni, 10 noiembrie 2008

parfum de noiembrie

o aroma vaga de brad amestecata cu o dara subtire de fum intra pe geamul lasat deschis. liniste, doar freamatul copacilor, ca o voce tanguitoare a muntelui. cerul neclar si incarcat de nori ca niste aburi densi se limpezeste neasteptat spre margini, proiectand pe o lumina stranie varfuri ascutite de brazi. ascult linistea, padurea, muntele, cu glasul lor minunat. eu, cu cartea lui anais nin in poala, imi vad gandurile ratacite, plutind imaterial prin atmosfera si totusi atat de clare, aproape fizice. simt ca se inchide o etapa, si cum o poarta se deschide spre alta noua. cred ca asa e viata, o insiruire de etape calme si furtunoase, cu tristeti sfasietoare, bucurii frenetice, dar si cu perioade in care parca sta timpul in loc. am iesit pe geam si m-au intampinat brazi falnici si fuioare albe de fum dansand haotic printre coamele lor. casutele din preajma au ceva odihnitor in aspectul lor rustic, primitor. placut colorate, ca un indemn de pace si liniste. daca linistea are vreun parfum, atunci acela e de brad si fum, si culoare verde inchis.
se lasa seara. miracolul intunericului invingand lumina ma fascineaza. clipa de clipa curge lin, ca firele de nisip intr-o clepsidra veche si eu, ca un copil privesc cu ochi mari si numar. inca un pic. un latrat de caine, si inca un pic a mai invins intunericul. aproape imperceptibil si totusi eu ii simt luminii abandonarea dulce, intocmai ca intr-un joc erotic. si e extraordinar sa poti simti...
o liniste ciudata, inviorata de o pala de aer rece patrunzand pe geamul deschis, cu o unda de prospetime. simt limpezire. ma simt clara si definita. fara dileme. nu haotica, ci puternica si sigura. inteleg unele mistere nedeslusite, desi probabil ''dupa'' le voi uita si voi uita si intrebarile vor reincepe. luciditatea pura tine cateva minute, ca si lipsa de luciditate. am aflat ca nu trebuie sa ma mai daruiesc pe mine haotic, ci sa o fac stapanindu-ma, lasandu-mi sinele nelaterat. cu cat revars mai putin din mine, devin mai puternica si daruiesc mai frumos. ce liniste absurda e in jur! in casa e cald, iar pe geamul meu deschis parfumul de brad si fum intra nestingherit, cu noaptea dupa el. curand, casutele din jur vor fi ca niste puncte luminoase brodate pe panza neagra a noptii. lumina a cedat definitiv, dar un definitiv vremelnic, caci in cateva ore razboiul va incepe iar. si panza noptii isi va topi paloarea intr-un inceput de zambet fragil, cu urme roz si bleu, usor brumat, al unei zile de noiembrie.

Niciun comentariu:

Pagini