sâmbătă, 29 noiembrie 2008

poveste

ea si el, si inca o data ea dar alt el.

ea cu ochii incetosati si tristi privind spre nicaieri, ii sopteste: ah, felul in care ma simt cu tine, farmecul asta al tau care ma face sa simt o emotie continua... tu esti asa pasional, tandru, bun si frumos! de asta te iubesc pe tine, si nu pe el, cel ce ma asteapta acasa. el nu e ca tine, nu e sensibil, nu are buzele tale fierbinti si nici mangaierile astea innebunitoare, nu e nici asa frumos si nici asa spiritual ca tine. si nu ma intelege cum ma intelegi tu!

ea isi justifica pasiunea fata de amant atribuindu-i o multime de defecte iubitului de acasa, care pare un tip gaunos, neinteresant, lipsit de orice farmec, complet plictisitor si banal. si pe deasupra are o usoara lipsa de agerime a spiritului si mai deloc simtul umorului. si e un insensibil, nu intelege dorintele ei complexe.

in realitate insa.... stiati ca tipul, iubitul de acasa e aproape perfect!? nu are niciun defect! pe cuvantul meu, l-am cunoscut personal!

Niciun comentariu:

Pagini