duminică, 4 iulie 2010

massive attack, mai mult decat muzica

massive attack e genul de trupa a carei muzica simt ca ma fura din real. neasteptatele lor alaturari de sunete si ritmuri, ineditul acestora, mesajele lor socante, fac din ei una din marile mele preferinte in materie de muzica.
pana acum nu am putut decat sa-i ascult si totusi era ca si cum pasesc dintr-o data intr-o lume plina de mistere, iar ascultarea devenea visare.
cu fiecare melodie a lor aveam cate un trip. cu special cases parca pluteam impoderala prin univers, cu karma coma aterizam intr-o poveste fantastica, incalcita si halucinanta.
insa am fost la concert si la toate trairile acestea s-a mai adaugat inca una, de data asta intr-o dimensiune noua. nici nu stiu sa spun daca provine din vizual sau dintr-o alta gama senzoriala. cu siguranta insa are de-a face cu efectele speciale cu care massive attack se prezinta pe scena, cu felul in care se aude live sau mai bine zis felul in care sunetele iti invadeaza simturile. toate astea fac din a asculta muzica un termen depasit, caci sa-i asculti pe scena pe masive attack e un act mult mai complex, un proces prin care treci gradual culminand cu starea de high.
exact asa m-am simtit eu la concertul din 29 iunie. imi amintesc ca eram incremenita, cu paharul de suc in mana si ca ascultam, vedeam, dar mai ales simteam atat de intens incat ma asteptam in orice moment a ma ridic de la sol sub puterea unei vraji stupefiante. fiori ma strabateau de sus si pana jos, si invers, in toate directiile si la toate nivelele de intensitate, dupa cum manunchiuri de raze erau aruncate catre noi de pe scena ne mangaiau fetele ca apoi sa se retraga subtil, sau dupa cum nori imensi multicolori se transformau in litere si cifre ce zburau apoi haotic schimbandu-se din mers in insiruiri de litere si cifre, transormandu-se in cuvinte (in romaneste, a propos) pe ecranul imens aflat in spatele trupei.
toate astea unite cu gama aceea atat de complexa si inedita de sunete care ii caracterizeaza, care m-a facut sa ii indragesc atat a facut din concertul asta ceva mult peste asteptarile mele.
singura problema era ca nu stiam cum sa fac sa ma bucur cat mai mult de acea stare de care probabil voi fi privata in actul audierii. voi ramane deci cu regretul nestiut pana in seara de 29 iunie ca massive attack e mai mult decat muzica, e... ''altceva''.

Niciun comentariu:

Pagini